Articole

Povestea căţeluşului

36c59685fd1c55155537f7b3f6d0c5c1Ştiu că nu am mai scris de mult dar, în seara asta, în timp ce veneam spre casă s-a întâmplat ceva care m-a făcut să mă gândesc la anumite aspecte ale noastre ca şi oameni.

Şi ce să fac în acest caz, dacă nu să le împărtăşesc cu tine?

Pentru că autobuzul nu mai venea m-am hotărât să merg pe jos câteva staţii… poate îl prind la următoarea şi nu pierd timpul stând într-un loc. În această “plimbare” dintre staţii, un căţel de statură mică a început să mă urmeze. A vrut să îmi devină tovarăş de drum, nu l-am invitat şi nu am făcut nici un gest care să dea de înţeles că ar fi în regulă să vină după mine. Dar el, dând din coada fericit, crezând că poate va ajunge la o destinaţie potrivită, s-a încăpăţânat să mă urmeze.

La a treia staţie m-am oprit, m-am gândit că sigur va veni autobuzul şi vreau să scurtez timpul… ajung mai repede cu autobuzul decât pe jos.

Câinele s-a oprit şi el, a dat din coada fericit şi s-a uitat la mine. A văzut că nu am de gând să înaintez, s-a uitat la mine, s-a învârtit de câteva ori şi apoi a plecat. Era un om la o depărtare considerabilă care mergea destul de grăbit şi cred că s-a gândit că ar fi mai bine pentru el dacă s-ar grăbi să îl urmeze pe celălalt om, care era în mişcare.

Oare ce vreau să spun cu toate astea?

De multe ori şi noi ca oameni facem la fel. Alegem pe cineva care ni s-ar părea potrivit şi destul de puternic şi hotărât să îl urmăm. Încercam să călcăm pe urmele paşilor lui, să nu rămânem în urmă, sperând că acea persoană ne va conduce spre succesul pe care îl vrem. Credem că el are cunoştinţele necesare care să ne îndrume spre destinaţia la care noi speram să ajungem.

Dar dacă el are altă destinaţie? Sau dacă se hotărăște pe parcurs să schimbe “mijlocul de transport” care îl va duce unde doreşte el să ajungă?

Poate că acea persoană nici nu s-a oferit să te îndrume, sau de-a lungul călătoriei lucrurile s-au schimbat, a intervenit neaşteptatul şi s-a adaptat la condiţii, văzându-şi mai departe de drum.

Şi atunci ce se întâmplă cu cel care urmează?

Rămâne confuz, se panichează şi fuge repede la următoarea persoană, care crede că ar putea să îi arate calea corectă. Dar poate istoria se repetă şi aşa ajungem să hoinărim încoace şi încolo fără direcţie.

Sfatul meu de azi: Ia aminte pe urmele paşilor cui vrei să calci; la cine ţi-e exemplu, mentor şi sfătuitor.

Stabileşte destinaţia la care vrei să ajungi şi croieşte propriul drum, nu aştepta să te ia cineva de mână și să te conducă. Aşteptând după alţii te pierzi și nu ajungi nicăieri. Până la urmă, între oameni nimeni nu știe cu adevărat pe nimeni.

Pavel spunea în 1 Corinteni 11:1 “Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.”

El ştia în cine se încrede şi că este numai Unul care te poate conduce spre o destinaţie potrivită pentru tine.

Care este destinaţia ta? Eşti sigur că este cea corectă?

Analizează-ţi paşii şi drumul pe care calci, vezi dacă e teren mlăştinos sau eşti sigur că mergi pe o potecă pavată care duce către locul potrivit. Şi nu te mai lua după alţi oameni, fiecare e unic, cu propria poveste şi propriile bagaje. Nu te compara, creşti, mergi mai departe, nu pierde timpul. Haideţi să nu fim căţeluşi care hoinăresc dezorientaţi.

Mult succes!


“You are the only person on earth who can use your ability. It’s an awesome responsibility.” – Zig Ziglar

povestea catelusului

Advertisements

2 thoughts on “Povestea căţeluşului

  1. Well done Rebeca! I really enjoyed this article, made me think more on the subject….it moved something whitin me as well 😉

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s