Alte gânduri

Pe scenă sau în sală?

th„Linişte! Cortina se ridică, piesa trebuie să înceapă şi sala este plină. O scândură crăpată, o scenă uzată, cade o bucată din decor dar artiştii continuă. Ar părea că unii şi-au uitat linia iar alţii locul.
Din sală se aud murmure, rândurile sunt pline de critici care stau şi aşteaptă un dezastru parcă inevitabil. Plouă cu şoapte, câteva se disting: „Nu vedeţi că nu puteţi? Sunteţi nişte naivi, trăiţi într-o lume a voastră, veniţi la ~realitate~…nu o să reuşiţi.” Şi parcă, pentru o clipă, scena se opreşte…
Dar clipa trece, o iau de la capăt, mai bine, mai pregătiţi, mai experimentaţi.
De ce continuă?
Poate trăiesc într-o lume a lor dar lumea lor prinde viaţă şi se extinde, care e realitatea despre care vorbiţi? Nu cumva acea realitate este, de fapt, doar o lume a voastră? Mai mică şi mai simplă?”
E simplu să stai pe margine şi să comentezi fiecare acţiune şi gest a celuilalt, parcă simţim în noi o nevoie de a critica. Tu ce faci când simţi acea nevoie? Te laşi purtat de ea? Nu o să ajungi mai sus dacă vrei să-l bagi pe celălalt sub talpa piciorului tău.
Sau poate eşti pe scenă, ca artiştii, critica vrea să te doboare, o laşi? Sau te ridici iar?
„Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!” (Matei 7:1)
Gândul meu de azi?
Pentru toţi cei ce continuă când sunt obosiţi, pentru toţi cei ce deschid o fereastră când toate uşile s-au închis, pentru cei cu vise mari şi ambiţie, pentru cei ce cad de şapte ori dar se ridică de opt, pentru tine, care nu ai renunţat, jos pălăria! Aplauze din sală!
*Cortina cade* Sfârşitul actului I.

“Indiferent dacă gândeşti că poţi sau gândeşti că nu poţi, ai dreptate în ambele cazuri.” (Zig Ziglar)

“Este mult mai uşor să realizezi ce ţi-ai propus atunci când te simţi bine în pielea ta. Încrederea este absolut esenţială şi nu lăsaţi pe nimeni niciodată să vă submineze încrederea, nici macar pe voi!
Chiar dacă nu aţi întalnit înca marele success nu există vreun motiv pentru care să nu vă puteţi lăuda puţin şi să vă comportaţi ca şi când l-aţi fi întâlnit deja.
Încrederea este un magnet, va atrage oameni către voi şi vă va face astfel viaţa cotidiană mult mai placută.” (Donald Trump)
teatru
_

Advertisements

4 thoughts on “Pe scenă sau în sală?

  1. Dupa ce incepem sa visam si sa ne propunem, asta e primul lucru ce urmeaza. Sa iesim din realitatea cruda si mediocra creata de oameni indoctrinati de catre societate si neputinta necredinciosilor si invidiosilor (invidie generata doar de limitele mintii si sufletului). Insa tot aici apare si prima greseala a oamenilor visatori, aceea de a crede ca “eliberarea” aceasta este un pas. Asa suna teoretic, un pas. Ma scap de morala mamei, ma scap de mintea ingusta a colegilor, ma scap de… Si dupa ce m-am scapat de, m-am simtit mai bine. Dar nu atat de bine pe cat ma puteam simtii, pentru ca dupa ce m-am eliberat de, am nimerit in alta parte plina de. De gandirea mediocra a colegului de munca, de lipsa de ambitie a persoanei cu care trebuie sa stau jumate de zi, de. Si ne luptam cu noi insine si cu ei si cu orice e nevoie, si repetam procesul, si incet incet rupem toate lanturile ce ne leaga, iar daca nu le rupem devenim atat de puternici incat sa tragem dupa noi orice e legat de nenorocitele alea de lanturi. Da, reusim incet incet sa triem persoanele cu care petrecem timpul, astfel incat sa aspiram la aceleasi inaltimi impreuna, sau macar sa rezonam si sa ne putem inalta fara sa ne tina nimeni de picioare.
    Dar, din pacate, exista dar. Procesul asta pe care noi il credeam a fi doar un pas, ajunge sa ne macine din incredere, din moral, din energia exploziva cu care ne incarcasem. Al doilea dar, mai mare decat primul. Fiind un proces, necesita timp. In timpul ala, dupa ce ne-am eliberat de, automat voi iesi din starea de liniste si confort generata de siguranta mediocritatii, fiind necesar sa facem lucruri pe care nu le-am mai facut, si care nici altii nu le-au mai facut. Lucrurile astea pot fi mai grele, mai putin grele, dar in nici un caz usoare. Va trebui sa ne depasim toate limitele, sa ne chinuim cum nu ne-am mai chinuit, sa suferim cum n-am mai suferit, sa induram cum n-am crezut vreodata ca e omeneste posibil. Dar le facem, trecem peste ele ca suntem legende vi doar! Si dupa ce trecem, puternici ne facem, puternici cum nu stiam ca putem deveni. Puternici si…obositi. Obositi, batuti de viata, trantiti de oboseala si aproape terminati psihic, fara pic de energie ce astepta sa explodeze la inceputul calatoriei. In timpul asta am avut realizari, am facut prieteni noi, am iesit campioni, am facut lucruri la care am visat si pe care ni le-am propus. Dar suntem terminati si prea batuti ca sa le mai facem si pe celelalte…de unde era sa stim ca asta e un proces, nu doar un pas? Un set de scari, nu doar o treapta. Nu e ca si cand am avea un manual pentru o viata de succes, nu a mai mers nimeni pe cararile noastre. Am invatat, am trecut prin asta si nu ne-am dat batuti. Ne tragem sufletul, ne bucuram de pauza de 1 minut dintre runde, ne incarcam cum putem cu energia aia exploziva de care avem nevoie, citim blogul unei prietene, sunam un mentor sa-i auzim glasul, vorbim cu cineva care ne lauda, cum putem. Ne incarcam cat putem, mergem la centrul ringului si-i dam bataie incepem runda a doua! Suntem legende aia suntem, suntem eroi! Suntem deschizatori de drumuri, suntem tot ce altii isi doresc sa fie dar nu au curaj destul! Mergem unde ne dorim noi sa mergem, si nu lasam nici societatea nici viata nici sistemul, nici ordinarii, NICI PE DRACU INSUSI sa ne devieze de pe drumul nostru.

    Mai am ceva de spus in legatura cu blogul tau, dar inca nu e momentul. Ai incarcat rezervoul benzina si cu energie, ai motorul turat, ai grija sa bagi masina in viteza, altfel tot combustibilul va arde in gol si tu vei ramane tot in acelasi loc. Bravo, ai facut primul pas! Fa-i si pe urmatorii!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s